Fără chirurgie sfidează ridurile cremă corectoare reducător de riduri. FOTO RĂDUC - Oglinda literara


Informations du document

Cîte ceva a mai scăpat. I-a sfătuit popa să nu pună pe foc pomii din livadă, mai ales că erau chiar lîngă casa parohială, şi, mai de ruşine, mai de gura lui, copacii au mai trăit o vreme. Emil Talpalaru Pînă cînd au venit unii şi alţii cu hîrtii de la prefectură şi şi-a luat fiecare ce a avut. Au primit pămîntul şi s-au scărpinat în cap.

  1. У меня нет денег на новый билет.
  2. Importanta igienei mainilor
  3.  Ничего не поделаешь, - вздохнул Стратмор.
  4. Lumene anti-imbatranire
  5.  - Но сам он, похоже, этого не .
  6.  - Три - это простое число.
  7. А что, подумала Сьюзан, если броситься мимо него и побежать к двери.
  8. Produse anti-îmbătrânire comparate

Cu ce să ari? Să pui nevasta la jug?

Totul era din ce în ce mai scump, iar ţăranii au început să se lase păgubaşi, trăgînd mai mult pe la Diblă decît pe la cîmp. Atunci a dat molima plecării la lucru. Mucoşii satului se măriseră şi simţeau lipsa banului, iar bătrînii nu aveau în chimir decît sfaturi. Începutul l-a făcut Titi al lui Zavate, căruia îi aranjase ceva un văr de la tîrg, care fusese deja fără chirurgie sfidează ridurile cremă corectoare reducător de riduri.

După Titi au dat năvală şi ceilalţi, încît, la un ajun de Crăciun, s-a trezit popa cu jumătate din biserică goală. Nui vorbă că acum avea de două ori mai mult de lucru cu cei rămaşi, care îl călcau şi la miez de noapte să se destăinuie, să-şi spună temerile cu cei plecaţi, să descînte ce vedeau ori auzeau pe la televizor.

Bătrînii sprijineau stîlpii caselor triste, socotind bătăile clopotului din adînc, cu care îşi potriveau paşii spre măgura spuzită de cruci. A început să vină şi belşugul.

Transféré par

Apoi alta şi alta, sugrumînd maidanul din care mai rămăsese un petic prăpădit, ameninţat şi acela să devină un garaj. Casa popii rămăsese cu timpul una dintre puţinele care se încăpăţînau să-şi ducă haina bătrînească dintr-un alt timp, din ce în ce mai îndepărtat de cel al lui alde Boboc ori Tilincă. Lumile se ciocneau şi ele, ca două bile de culori diferite, de-a lungul şi de-a latul satului mirat. Moşnegii, din ce în ce mai descumpăniţi de noua înţelepciune şi siguranţă a odraslelor, mimau cum puteau şi ei că înţeleg cîte ceva şi se supun schimbărilor.

Cu toată dragostea pentru copii, trăiau mai agitaţi decît s-ar fi cuvenit pentru puţinele zile pe care le petreceau de sărbători cu ei şi oftau uşuraţi, fără să aibă curajul să o recunoască, în momentul plecării la muncă dincolo.

Un timp, laudele şi noutăţile umpleau serile fără şir în care se destăinuiau unul altuia, cu graba de a scăpa de o povară prea mare. După care intrau din nou în spaţiul acela fără timp din care îi mai scotea popa Păstrăguş.

fără chirurgie sfidează ridurile cremă corectoare reducător de riduri

Pătrunşi de o grabă a lepădării de acele ciudăţenii care le intrau în viaţă fără voia lor, băteau din ce în ce mai des uliţa către biserică, uşurîndu-şi cugetul în aerul proaspăt şi cunoscut din preajma zidurilor. Popa fusese nevoit să stea cu nasul în ziare şi să mai păcătuiască şi în faţa televizorului, care altminteri stătea întunecat cu săptămînile, pentru răspunsurile pe care trebuia să le dea la întrebările care nu aveau nimic de-a face cu cele sfinte.

fără chirurgie sfidează ridurile cremă corectoare reducător de riduri

Trecuţi binişor de cincizeci, primarul şi ai lui, îi dădeau tîrcoale atunci cînd se pregăteau să fie înghesuiţi de-a valma în sala de clasă, unde ştampilau aceleaşi hîrtii, nedumeriţi că nu găsesc numele lui Iliescu. Nu avea nimic să le reproşeze popa Păstrăguş.

Nici nu aveai pe cine alege, aşa că primarul, finul, cumătrul şi cele cîteva cimotii umpleau clădirea primăriei, unde singura schimbare fusese cea a lui moş Toma care fusese pensionat, dar care venea şi acum, în fiecare zi la program, că altceva ce să facă? Babă nu mai avea, copiii erau prin Constanţa despre care ştia doar că e tare departe şi trebuie să schimbi vreo trei trenuri pînă acolo.

Banchetul Nr 58 59 60 (Octombrie, Noiembrie, Decembrie) 2020

Amiaza îşi juca mărgelele galbene în geamurile casei. Popa ieşise la treburile fără chirurgie sfidează ridurile cremă corectoare reducător de riduri care nu se urneau din tipic. Suna a nume străin, şi oamenii presupuneau că aşa trebuie să-l fi chemat pe proprietar. Impus României prin forţa armatelor de ocupaţie, totalitarismul marxist-leninist nu putea — şi nici nu intenţiona — să revoluţioneze ceva.

Cu atât mai puţin în cultură şi artă sau în literatură. Eliminarea socială — şi chiar fizică — a intelectualilor părea insuficientă. Drept pentru care acerba luptă de clasă avea să inunde întregul corp al societăţii româneşti inoculând mortala toxină a ideologiei marxist-leniniste.

Dar ea lucrează, lucrează prin întuneric, şi nu-i nimeni să facă topografia muşuroaielor. Mergi într-o Universitate şi întreabă pe orice profesor care îţi iese în faţă: ce se petrece cu spiritul, cu conştiinţa, intelectul şi raţiunea în ziua de azi? Anul V, nr. F5C, sc.

Marxismul - concluzionase la vremea lui Karl Popper — în concordanţă deplină cu teza ce-l fundamentează capitalismul nu poate fi reformat, ci doar distrus!

Într-adevăr, potenţialul său distructiv va depăşi cele mai catastrofice previziuni!

fără chirurgie sfidează ridurile cremă corectoare reducător de riduri

Pe temeiurile pretinsului concept al claselor antagonice, în relaţiile interumane este impusă vigilenţa orwellian pânditoare a gândirii şi atitudinii revoluţionare; adică delaţiunile, violenţa şi ura viscerală. Astfel s-a conturat — din ce în ce mai limpede — una dintre cele mai importante instituţii ale totalitarismului: limba de lemn. Vorbim prin urmare despre o armă difuză, creată în scopul parazitării conştiinţei cu morbul antiuman al urii, terorii şi crimei.

Lichidarea lui Mircea Eliade prin tertipuri sau Adevãrul cel mai plauzibil despre viaţa si opera lui I. De asemenea Lii- Andrei Oişteanu, H. Patapievici, Sorin Antohi si Leon Vo- ceanu pare cã nu ştie cã protejatul lui Eliade nu-i putea suc- lovici pentru a pune pe tapet acuzaţii nefondate la adresa cede la catedrã întrucât nu avea doctoratul de Stat. Vom reda doar douã conferinţe la Chicago I. The Witch: Who did the doar una din imaginile de prezentare a lui I.

Este instrumentul prin care se va fi reuşit disiparea totală a politicului din viaţa a milioane de oameni. Rezultă că ar fi simplist - şi profund eronat - să o tratăm ca pe un fenomen de stilistică, ori deviaţie!? S-ar eluda tocmai esenţialul. Dacă privim stilul ca o marcă personală a fiecărui individ asupra limbii, atunci putem să caracterizăm cu uşurinţă discursul comunist ca un non-stil.

Nici o lucrare, nici un articol redactat în limba de lemn nu-şi trădează autorul, cu excepţia poate a unor opere de Stalin şi Lenin.

O armată de redactori veghează să lustruiască fiecare text, să facă să se respecte fiecare detaliu al stilului limbii de lemn. Sorin Antohi, prefaţa la vol. Limba de lemn, semnat de Françoise Thom.