Zăpadă rece înghesuită în riduri

A studiat jurnalismul la Western Washington University şi a urmat cursuri de creative non-fiction la University of Alaska Anchorage.

A lucrat vreme de zece ani ca jurnalist la ziarul Frontiersman. Şi-a făcut debutul ca scriitoare cu povestiri publicate în antologia Cold Flesh şi în jurnalul literar Cirque. În prezent, lucrează la librăria independentă Fireside Books, fiind într-o permanentă legătură cu cărţile şi cu cititorii. Într-o clipă de exaltare, la căderea primei zăpezi din an, cei doi clădesc o copilă de zăpadă zăpadă rece înghesuită în riduri chip delicat, buze trandafirii şi păr bălai.

Nu mică le este însă mirarea a doua zi, când descoperă că fetiţa de zăpadă a prins viaţă, ca şi cum povestea Snegurocikăi, ce încântase copilăria lui Mabel, ar fi devenit dintr-odată realitate.

Zapada neagra - Oglinda literara

Din acea clipă, Faina, copila de zăpadă, va deveni parte din familie şi prezenţa ei delicată, candidă, zglobie le va schimba vieţile pentru totdeauna. Copila de zăpadă împleteşte cu subtilitate şi sensibilitate realismul magic al scriitorilor sud- americani cu o proză dură, viguroasă, dramatică în stilul lui Jack London.

Fiicelor mele, Grace şi Aurora Partea întâi — Nevastă, hai să mergem în curtea din spate şi să facem o fetiţă de zăpadă ; şi poate c-o să prindă viaţă şi o să fie fiica noastră. Hai să mergem în curte şi să facem o fetiţă de zăpadă. Până la urmă, asta era şi ideea. Fără copii gângurind sau plângând. Fără copii din vecini chiuind a joacă de-a lungul aleii.

Toate aceste sunete ale eşecului şi regretului său aveau să rămână în urmă, iar în locul lor avea să fie linişte.

Eseu despre iarna numărul 3: „Bun iarna”

Îşi imaginase că în liniştea sălbăticiei din Alaska avea să fie un calm asemenea cu al zăpezii care cade noaptea, un aer încărcat de promisiuni, dar lipsit de sunete, însă nu asta a găsit. În schimb, când mătura podeaua de scânduri, firele aspre ale măturii scrâşneau de parcă un chiţcan cu colţi ascuţiţi i-ar fi ronţăit inima.

1. FOTOGALERIE Moş Crăciun există! L-am descoperit la Glina | agro-mag.ro
2. Îngrijire anti-îmbătrânire a pielii pentru negru
3. Патрацкая Наталья. Vulpea și bucătarul-rubin (Лис и Рубиновый мачо. Рум. яз)
4. De ce uneori e mișto când e frig ca naiba
5. Buzău, autoarea îşi începestudiile primare în comuna natală urmândliceul din aceeaşi localitate.
6. Miercuri, 5 noiembrie Omul de zăpadă A fost ziua când a venit zăpada.
7. Dicționar de vocale neaccentuate la rădăcina cuvântului.
8. Recenzie ser avansat anti-îmbătrânire generos 2022

Când spăla vasele, farfuriile şi castroanele zăngăneau de parcă s-ar fi spart în fărâme. Mabel a stors cârpa de vase şi a privit pe fereastra bucătăriei, la timp cât să vadă cum un corb îşi croia fâlfâind calea dintr-un mesteacăn în altul. Fără copii fugărindu-se printre frunzele de toamnă, strigându-se pe nume.

Nici măcar un copil singur-singurel într-un leagăn. Existase unul.

Un lucruşor mititel, născut ţeapăn şi tăcut. Cu zece ani în urmă, dar chiar şi acum, se pomenea purtată înapoi, la acea naştere, atingând braţul lui Jack, oprindu-l, întinzându-se.

Dacia Duster în Zăpadă

Ar fi trebuit să o facă. Ar fi trebuit să cuprindă capul bebeluşului în palmă şi să taie câteva dintre firişoarele de păr, ca să le păstreze într-un medalion, la gât.

Ar fi trebuit să-i privească faţa micuţă şi să afle dacă era băiat sau fată, iar apoi să stea lângă Jack când îl îngropa iarna, în pământul Pennsylvaniei.

Ar fi trebuit să-şi dea voie să jelească. Era un copil până la urmă, deşi arăta mai degrabă a prunc schimbat de spiriduşi. Mabel stătea de mult la fereastră.

Soarele se strecurase pe după un munte şi lumina scăzuse. Ramurile erau golaşe, iarba de-un gri gălbui. Nici un singur fulg de zăpadă. Venise noiembrie, iar asta o înspăimânta, fiindcă ştia ce aducea — frig pogorând în vale ca o moarte, vânt îngheţat strecurându-se prin crăpăturile dintre buştenii colibei.

Şi, mai ales, întuneric. Un întuneric atât de deplin, încât până şi orele vag luminate aveau să fie înghiţite. A intrat în iarna trecută oarbă, neştiind la ce să se aştepte de la acest tărâm nou şi aspru.

Acum ştia. Până în decembrie, soarele avea să răsară chiar înainte de prânz şi să dea ocol culmilor vreme de câteva ore de crepuscul, înainte de-a se cufunda la loc.

2020. Vulpea și bucătarul-rubin (Лис и Рубиновый мачо. Рум. яз)

Mabel avea să picotească stând într-un scaun lângă soba cu lemne. N-avea să se atingă de nici una dintre cărţile ei preferate ; paginile vor fi lipsite de viaţă.

N- avea să deseneze ; ce era de surprins în caietul cu schiţe? Ceruri sumbre, cotloane întunecate.

Avea să-i fie din ce în ce mai greu să-şi părăsească patul cald în fiecare dimineaţă. Avea să bâjbâie pe-acolo cu un mers somnoros, să încropească mese şi să întindă rufele ude prin colibă.

Jack avea să se chinuie să ţină animalele în viaţă. Zilele aveau să se scurgă, strânsoarea iernii să crească. Era fâlfâitul aripilor de molie pe geam şi era promisiunea nimfelor apei pe fundurile pestriţe ale pârâurilor. Era mirosul stejarilor din serile de vară când se îndrăgostea şi era felul în care zorii se avântau peste iaz şi luminau apele.

Citate similare

Mabel nu-şi putea aminti când surprinsese ultima oară un astfel de licăr. A strâns cămăşile de lucru ale lui Jack şi s-a aşezat să le cârpească. Încerca să nu se uite pe fereastră. Măcar de-ar fi nins. Poate că albul avea să îndulcească liniile sumbre. Dar toată după-amiaza norii au rămas într-un strat înalt şi subţire, vântul a smuls frunze zăpadă rece înghesuită în riduri de pe ramurile copacilor, iar lumina zilei a picurat ca dintr-o lumânare.

Mabel s-a gândit la frigul cumplit care avea să o întemniţeze de una singură în colibă, iar respiraţia i s-a accelerat, tot mai sacadată. A început să măsoare podeaua cu pasul. În casă existau arme, iar ea se mai gândise la ele înainte.

Nu trăsese niciodată cu vreuna din ele, dar nu asta o reţinea.

• Căutare Căutare Poveste de limba rusă în clasa 2 despre iarnă.
• La umbra salciei pletoase adesea am poposit Şi pe băncuţa firavă ca mintea omenească, Multe lucruri în şoaptă ne-am vorbit, Multe fapte au pecetluit iubirea noastră.
• Grennan Milliken
• FOTO Cei mai frumoşi români.

Oamenii aveau să spună că fusese slabă, ca fire sau ca suflet, sau că Jack era un soţ jalnic. Şi cum rămânea cu Jack? El câtă ruşine sau furie avea să simtă? Râul însă — era cu totul altceva.

Ar fi doar un nefericit pas greşit. Oamenii ar zice : Săraca, de-ar fi ştiut că nu o s-o ţină gheaţa.